top of page
  • Writer's pictureGherasim Andrei

Munții Piatra Craiului-Creasta Nordică prin Brâul Caprelor

Updated: Feb 25, 2019


TRASEUL:


Paliul Foii-Ref. Diana-Brâul Caprelor-Vf. Padina Popii-Vf. Ascuțit- Cabana Curmătura-Fântâna lui Botorog


MARCAJ:

Zărnești – Cabana Plaiul Foii (alt. 849 m) – Refugiul Diana (alt. 1480 m) – Triunghi Galben, Durata 2h30min; Refugiul Diana (alt. 1480 m) – Padina Popii – Vârful Padina Popii (alt 2025m) – Bandă Albastră, Durată 2h; Vârful Padina Popii (alt 2025m) – Creasta Nordică – Refugiul Vf. Ascuțit (alt. 2047 m) – Punct Roșu, Durată 1h



La ora 8 eram la Cabana Plaiul Foii unde am lăsat mașină și am început să urcăm spre Refugiul Diana pe marcaj triunghi galben.




Intrarea în traseu se face direct din drumul Zărnești-Plaiul Foii, numai că marcajul nu se vede foarte bine și este posibil să ratați intrarea.

De la Cabana Plaiul Foii, coborâm în lungul drumului spre Zărnești. După aproximativ 1,5 km întâlnim, pe dreapta, un stâlp indicator cu următoare mențiune: "Spre Diana, prin Valea Urșilor, 2,5-3 ore". Ne abatem spre dreapta și în continuare urmăm, spre stânga, cursul pârâului Padina lui Râie, de unde trebuie să ne luăm o rezervă de apă. Traversăm valea și începem să urcăm prin Poiana Padina Popii (Atenție la marcaj!), până la marginea pădurii unde întâlnim Valea Urșilor. De aici poteca urcă de-a lungul văii prin locuri sălbatice și pustii.

În ultima porțiune, după un urcuș accentuat, poteca depășește în dreapta un vârf singuratic numit Acul Dianei și ajunge în poienița Curmătura Prăpăstiilor, unde se află refugiul Diana.

Trasee de legătură: la stânga, în urcare, bandă albastră, spre Șaua Padinei Închise, prin Brână Caprelor, 1,5-2 ore; în coborâre bandă albastră, spre Zărnești, 3 ore; la dreapta, în urcare, triunghi albastru, spre Vârful Padina Popii, prin Padina Popii, 1,5-2 ore.


După 2 ore jumătate de mers, eram în fața refugiului și ne începeam urcușul pe traseul din dreapta prin Brână Caprelor – prin Padina Popii, marcat cu triunghi albastru, durată 2 ore.

O altă variantă este prin stânga pe La Găvan marcat cu bandă albastră. Deci dacă aveți dorința de a parcurge o porțiune mai mare din creastă, aceasta este o variantă foarte bună.



Ocolim Peretele Turnului Mic al Dianei și coborâm în Valea Urșilor, cunoscută în amonte sub numele de Vâlcelul Trecătorii Forțate sau prin Buduri.



Traseul prin Brâna Caprelor are o porțiune unde poteca este ruptă de o minialunecare de teren, zonă în care riscul de a aluneca este foarte mare, din cauza pământului și grohotișului prezent, deci atenție mare în această zonă.



În șir indian ne ajutăm de lanțuri pentru a trece de zonele expuse, adrenalină și peisaje minunate.



Mai ales atunci când grupul este mare, în aceste zone expuse traseul trebuie abordat cu foarte mare atenție!

Urcând pe grohotișul văii, ajungem sub Peretele Turnului Galben al Dianei. După ce trecem și de Turnul Mare al Dianei depășim Umărul Padinei Popii, ajutați de două cabluri montate aici.

Ajungem astfel în Padina Popii și ascensiunea noastră continuă cu greutate prin grohotișul de la bază pereților. Lăsând în stânga Peretele Mare din Padina Popii poposim în dreptul unui turn singuratic. Este Santinela din Padina Popii.

În partea finală poteca se abate spre stânga ajungând, după ce urcă susținut de-a lungul unui jgheab îngust, în Șaua Izvorului (1920 m alt.). De aici putem trece în Padina Închisă, întâlnind o variantă a marcajului bandă albastră, care după aproximativ 5 minute de coborâre ne conduce către izvorul La Găvan, al doilea ca înălțime din masiv.


Din Șaua Izvorului poteca urca, printre jnepeni, încă 15 minute, ajungând în final, pe Vârful Padina Popii, nu departe de Șaua Padinei Închise.


Din Padina Popii până în creastă, traseul este printre jnepeni, iar odată ajunși în Șaua Padinei Închise (1935m alt.) în jurul orei 13, ne continuăm spre dreapta traseul pe marcaj punct roșu.

De aici se poate coborî spre Cabana Curmătura pe traseul marcat cu bandă albastră în 1h30min.

Trasee de legătură: la dreapta, punct roșu, spre Vârful Ascuțit-Vârful La Om, 4-5 ore; la stânga, punct roșu, spre Șaua Padinei Închise, 10 minute, de unde putem continua înainte spre Vârful Turnu, punct roșu, jumătate de oră sau putem coborâ la Cabana Curmătura pe bandă albastră, 1,5 ore.


Chiar daca este destul de dificil de inaintat prin ei, jnepenii au farmecul lor in aceasta zona!

Pe creastă peisajul o să vă tăie răsuflarea!





Alături de doi alpiniști senzaționali, Alex Găvan și Marius Ioana!


Soarele a reușit să își facă loc printre nori și să ne lumineze traseul...un peisaj de vis!


Pe creastă unul câte unul, abordăm traseul cu mare grijă!


Din punctul meu de vedere, creasta Pietrei Craiului este cea mai frumoasă din România!



Ne îndreptăm cu pași repezi spre al doilea vârf din acest traseu...Vârful Ascuțit.


După o oră de mers pe creastă, ajungem la refugiul Vârful Ascuțit – Carol Lehman (alt. 2047 m), unde ne hotărâm să facem o pauză scurtă să ne odhnim puțin și să mâncăm ceva.




Din Vârful Ascuțit am ales să coborâm spre cabana Curmătura.

MARCAJ:

Refugiul Vf. Ascuțit (alt. 2047 m) – Cabana Curmătura (alt.1470 m) – Triunghi Albastru, Durată 2h; Cabana Curmătura (alt.1470 m)-Fântâna lui Botorog

Deoarece pauza a durat mai mult decant preconizam, iar ora era destul de târzie, am decis să coborâm cât mai repede de pe creastă, pe cea mai ușoară și sigură variantă, spre Cabana Curmătura.

Frica noastră era grohotișul și stânca calcaroasă care sunt destul de dificile pe coborâre, mai ales dacă te prinde și noaptea.




Presați de timp din ce în ce mai mult, am coborât traseul triunghi albastru de 2 ore, într-o singură oră.



Ne-am oprit puțin la cabană să bem un ceai și să ne jucăm cu frumusețea de St. Bernard!



Noaptea ajungând la noi fix în momentul în care am plecat de la cabană și am intrat în pădure. Noroc că aveam la noi frontalele și am ajuns toți cu bine la Fântâna lui Botorog.


RECOMANDARE:


Dacă doriți să parcurgeți acest traseu trebuie să țineți cont de dificultatea ridicată a acestuia! Piatra Craiului este un munte cu multă stâncă/rocă calcaroasă care necesită multă atenție atât pe urcare cât și pe coborâre, mai ales pe timp ploios. Grohotișul este foarte instabil, involuntar bucăți mari de rocă pe care călcăm pot aluneca ușor la vale, rănindui pe cei care merg în spatele nostru.


Nu abordați trasee grele și/sau periculoase dacă sunteți conștienti că nu le puteți face față. Aveți mereu un plan de rezervă și folosiți-l în caz de schimbare a vremii.



1,109 views0 comments

Recent Posts

See All
Post: Blog2_Post
bottom of page